Bobotează

Boboteaza, sărbătorită în fiecare an la data de 6 ianuarie, marchează Botezul Domnului Iisus Hristos în apele Iordanului și este zi de sărbătoare legală nelucrătoare în România. Cunoscută bisericește sub numele de Epifania sau Teofania, această zi încheie totodată ciclul tradițional al sărbătorilor de iarnă.

Originile sărbătorii urcă în primele veacuri ale creștinismului, fiind atestată încă din secolul al II-lea. În Biserica primară, la 6 ianuarie se celebra Epifania („arătarea Domnului”), un praznic complex care unea Nașterea Domnului, Închinarea Magilor și Botezul în Iordan. În secolul al IV-lea, Biserica a separat sărbătoarea Nașterii pe 25 decembrie, iar ziua de 6 ianuarie a rămas dedicată Botezului Mântuitorului și descoperirii Sfintei Treimi.

În spațiul românesc, Boboteaza a păstrat întotdeauna o dublă dimensiune, liturgică și folclorică, fiind strâns legată de binecuvântarea apelor și de gospodărie. Prin modificarea Codului Muncii adoptată în primăvara anului 2023, ziua de 6 ianuarie a fost declarată oficial zi nelucrătoare pe tot teritoriul țării, alături de sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul din 7 ianuarie.

Slujba centrală a zilei este Sfințirea Mare a Apei, în urma căreia credincioșii primesc Agheasma Mare, o apă sfințită prin rânduială specială despre care se crede că aduce tămăduire și nu se alterează în timp. În ajunul sau în ziua praznicului, preoții merg din casă în casă cu „Iordanul” pentru a stropi locuințele cu busuioc și agheasmă. În comunitățile de pe malul Dunării, al râurilor mari sau de pe litoral, se păstrează obiceiul spectaculos al aruncării unei cruci de lemn în apă, după care sar tineri curajoși, considerându-se că cel care o aduce la mal va avea parte de sănătate și noroc tot anul. De asemenea, tradiția populară menționează că fetele necăsătorite își pun busuioc sfințit sub pernă în ajunul Bobotezei pentru a-și visa ursitul.