Crăciunul (Nașterea Domnului)
Crăciunul 2026: vineri, 25 decembrie 2026, peste 49 de zile.
Este 25 decembrie zi liberă legală?
Da. Nașterea Domnului, sărbătorită pe 25 și 26 decembrie; ambele zile libere legale.
Zilele libere din jurul datei
- 25 decembrie (vineri): Crăciunul
- 26 (sâmbătă): A doua zi de Crăciun
- 27 (duminică): weekend
În total 3 zile libere la rând. Minivacanțe 2026
Dacă lucrezi pe 25 decembrie
Primești zile libere în următoarele 30 de zile. Dacă acestea nu se pot acorda, ai un spor de cel puțin 100% din salariul de bază pentru munca din ziua de sărbătoare.
În anii următori: 2027, sâmbătă; 2028, luni; 2029, marți; 2030, miercuri.
Temei: Codul Muncii, art. 139 și 142
Despre Crăciunul
Crăciunul, sărbătorit anual pe 25 decembrie, marchează Nașterea Domnului Iisus Hristos și reprezintă una dintre cele mai importante sărbători religioase și de familie din România. Această zi îmbină profunda semnificație spirituală creștină cu vechi tradiții populare de iarnă.
Bine de știut
Zilele de 25 și 26 decembrie sunt sărbători legale nelucrătoare în România, astfel că instituțiile publice, școlile, băncile și oficiile poștale sunt închise. Marile lanțuri de magazine au program scurt în Ajun (24 decembrie), sunt închise pe 25 decembrie și funcționează cu program redus pe 26 decembrie.
Istorie
Originea Crăciunului își are rădăcinile în primele secole ale creștinătății, când Biserica a stabilit data de 25 decembrie pentru celebrarea Nașterii Domnului, suprapunând sărbătoarea peste festivități precreștine dedicate solstițiului de iarnă. În spațiul românesc, sărbătoarea a preluat și asimilat elemente din vechile culturi agrare și solare, dând naștere unui tezaur unic de obiceiuri și folclor religios.
De-a lungul secolelor, Crăciunul s-a păstrat ca un pilon central al comunității și vieții de familie. În perioada regimului comunist, autoritățile au încercat să secularizeze sărbătoarea, înlocuindu-l simbolic pe Moș Crăciun cu „Moș Gerilă” și mutând festivitățile spre Anul Nou. După 1989, Crăciunul și-a redobândit pe deplin semnificația religioasă, statutul de sărbătoare publică și locul de frunte în tradiția națională.
Tradiții și obiceiuri
Sărbătoarea Crăciunului în România este strâns legată de colindat, un obicei străvechi de vestire a Nașterii Domnului. În Ajun și în prima zi de Crăciun, cete de copii și tineri străbat ulițele și orașele purtând „Steaua”, în timp ce gazdele îi întâmpină cu colaci, nuci, mere sau bani. Masa festivă adună întreaga familie în jurul preparatelor tradiționale din carne de porc, sarmale, cârnați, tobă, caltaboși și piftie, urmate nelipsit de cozonacul cu nucă și cacao, marcând totodată sfârșitul Postului Crăciunului.
Știați că?
- Colindatul de ceată bărbătească din România și Republica Moldova a fost inclus în lista Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO în anul 2013.
- Originea cuvântului românesc „Crăciun” este intens dezbătută de lingviști, cea mai acceptată ipoteză fiind derivarea din latina vulgară (*creationem*: creație/naștere sau *calendae*).
- Tradiția împodobirii bradului de Crăciun s-a răspândit în mediul urban românesc spre sfârșitul secolului al XIX-lea, fiind preluată pe filieră germană și regală.
- Sărbătorile de iarnă tradiționale la români formează un ciclu de 12 zile, întinzându-se de la Ajunul Crăciunului până la Bobotează (6 ianuarie).
Întrebări frecvente
Câte zile libere legale sunt de Crăciun în România?
Conform Codului Muncii, atât prima zi (25 decembrie), cât și a doua zi de Crăciun (26 decembrie) sunt zile libere legale nelucrătoare.
Când se merge cu colindatul și cu Steaua?
Colindatul tradițional începe în seara de Ajun (24 decembrie) și continuă în prima zi de Crăciun, iar mersul cu Steaua se practică de obicei în primele trei zile ale sărbătorii.
Ce mâncăruri sunt specifice mesei de Crăciun în România?
Masa festivă include bucate tradiționale din porc (sarmale, piftie, tobă, cârnați, friptură) și deserturi specifice, în special cozonacul de casă.