Paștele (Învierea Domnului)
Paștele 2027: duminică, 2 mai 2027, peste 177 de zile.
Este Paștele zi liberă legală?
Da. Învierea Domnului după calendarul ortodox; prima și a doua zi de Paște sunt libere.
Zilele libere din jurul datei
- 30 aprilie (vineri): Vinerea Mare
- 1 mai (sâmbătă): Ziua Muncii
- 2 (duminică): Paștele
- 3 (luni): A doua zi de Paști
În total 4 zile libere la rând. Minivacanțe 2027
Dacă lucrezi pe Paștele
Primești zile libere în următoarele 30 de zile. Dacă acestea nu se pot acorda, ai un spor de cel puțin 100% din salariul de bază pentru munca din ziua de sărbătoare.
În anii următori: duminică 16 aprilie 2028; duminică 8 aprilie 2029; duminică 28 aprilie 2030; duminică 13 aprilie 2031.
Temei: Codul Muncii, art. 139 și 142
Despre Paștele
Paștele (Sărbătoarea Învierii Domnului) este cel mai important praznic al creștinătății în România, marcând biruința vieții asupra morții. Sărbătorit cu o profundă încărcătură spirituală, Paștele adună familiile laolaltă în jurul unor tradiții străvechi și al meselor festive.
Bine de știut
În România, Vinerea Mare, Duminica de Paște și Lunea de Paște sunt zile libere legale, astfel că instituțiile publice, școlile, băncile și oficiile poștale sunt închise. Marile lanțuri de magazine au program redus în Sâmbăta Mare și rămân închise în prima zi de Paște, reluând activitatea treptat din a doua zi.
Istorie
Originea sărbătorii se regăsește în Noul Testament, ce istorisește Învierea lui Iisus Hristos a treia zi după răstignire. În primele secole creștine, comunitățile celebrau Paștele la date diferite, însă modul unitar de calcul a fost stabilit la Primul Sinod Ecumenic de la Niceea din anul 325. Părinții bisericești au hotărât ca Învierea Domnului să fie sărbătorită de toți credincioșii în prima duminică de după luna plină care urmează echinocțiului de primăvară.
Diferența dintre datele la care creștinii ortodocși și cei romano-catolici sărbătoresc Învierea derivă din calendarele folosite pentru determinarea astronomică. Biserica Ortodoxă Română aplică formula pascală raportată la calendarul iulian, în timp ce Biserica Romano-Catolică folosește calendarul gregorian, motiv pentru care cele două date coincid doar în anumiți ani.
Tradiții și obiceiuri
Pregătirile încep încă din Săptămâna Mare prin denii, curățenia gospodăriei și prepararea bucatelor specifice, precum pasca, cozonacul și drobul de miel. În Joia Mare sau Sâmbăta Mare se roșesc și se încondeiază ouăle, obicei păstrat cu măiestrie artistică mai ales în Bucovina. În noaptea de Înviere, credincioșii merg la biserică pentru a lua „Lumină” și a asculta slujba, iar la întoarcere sau la masa de Paște ciocnesc ouă roșii rostind salutul tradițional „Hristos a înviat!”, la care se răspunde „Adevărat a înviat!”.
Știați că?
- Cea mai veche culoare folosită pentru vopsirea ouălor de Paște este roșul, simbolic asociat cu sângele Mântuitorului și cu biruința vieții.
- În Bucovina, tehnica tradițională de încondeiere a ouălor folosește ceară curată de albine și un instrument numit chișiță, realizând motive geometrice sau florale de o rară finețe.
- Cea mai timpurie dată posibilă pentru Paștele ortodox în calendarul gregorian este 4 aprilie, iar cea mai târzie este 8 mai.
- Rostirea salutului „Hristos a înviat!” și a răspunsului „Adevărat a înviat!” se păstrează timp de 40 de zile, până la sărbătoarea Înălțării Domnului.
Întrebări frecvente
De ce variază data Paștelui de la un an la altul?
Data Paștelui depinde de două fenomene astronomice: echinocțiul de primăvară și prima lună plină de după acesta. Fiind o sărbătoare raportată la ciclurile lunare, data exactă se schimbă anual.
Care sunt zilele libere legale acordate de Paște în România?
Conform Codului Muncii, salariații beneficiază de zile libere legale în Vinerea Mare, precum și în prima și a doua zi de Paște (Duminică și Luni).
Ce simbolizează pasca tradițională?
Pasca are o formă rotundă ce amintește de Soare sau de scutecele Pruncului și este pregătită din aluat dospit cu brânză dulce și stafide, fiind sfințită la biserică în noaptea de Înviere.